Intr-o cauza, o persoana a facut public pe contul sa de facebook faptul ca  perechea de pantofi ce tocmai o cumparase s-a rupt, iar magazinul de unde achizitionase produsul, refuza sa-i restituie banii ori sa il inlocuiasca. Pentru acest fapt, clientul a fost chemat in judecata de catre respectiva societate care i-a pretins daune morale de 50.000 lei.

Postarea de pe pagina personală de facebook avea următorul conținut:

„Ucu D___ la a doua purtare

Am cumpărat o pereche de pantofi de la vestitul magazin UCU D___ și la a 2-a purtare s-au rupt (vezi foto alăturat). Am mers la magazin să îi schimb și mi s-a întors spatele spunându-mi că îmi poate recomanda un pantofar bun… și că această ruptură a fost provocată intenționat…

Am fost de dimineață la OPC și am depus o sesizare… sper să se rezolve…”

Reclamanții (compania ce vanduse produsul) susțin că, prin postarea acestui mesaj, au suferit un semnificativ prejudiciu nepatrimonial ce i-ar îndreptăți la acordarea unor daune morale în cuantum de 50.000 lei pentru fiecare.

Instanta, a retinut ca:

Potrivit dispozițiilor art. 1357 Cod civil, text de lege pe care reclamanții și-au fundamentat acțiunea, răspunderea civilă delictuală a pârâtului poate fi antrenată doar în ipoteza întrunirii cumulative a următoarelor patru condiții: o faptă ilicită a pârâtului, culpa acestuia, un prejudiciu cert și nereparat încercat de reclamanți și legătura de cauzalitate între fapta pârâtului și prejudiciul reclamanților.

În cauză, nu se regăsește fapta ilicită a pârâtului.

Astfel, fapta pârâtului de a posta pe pagina personală de facebook un mesaj care prezintă o simplă stare de fapt, nu intră de plano în sfera ilicitului. Din conținutul postării nu rezultă, sub nicio formă, că mesajul a avut un caracter ofensator sau denigrator la adresa reclamanților ori că ar fi lezat demnitatea, onoarea sau dreptul la imagine al acestora.

Dimpotrivă, mesajul pârâtului s-a bazat pe o prezumție de nerespectare de către reclamanți a drepturilor sale de consumator (prevăzute de OG 21/1992 și Legea 449/2003), dovada în acest sens fiind sesizarea depusă în aceeași zi la OPC A___ și depozițiile testimoniale, care relevă că pârâtul a acționat în contextul calității sale de client-consumator, cu bună-credință, având convingerea că i s-au încălcat drepturile și în vederea informării cu privire la o împrejurare de fapt care în opinia sa prezenta interes pentru prietenii săi (f.69, 70 și 79).

Prin chiar legiferarea obligațiilor unui profesionist de a oferi garanția pentru produsele comercializate și a înlocui sau repara eventualele produse necorespunzătoare, este exclus ca o critică care ar viza refuzul de înlocuire, chiar postată pe facebook, să poată conduce la lezarea demnității sau imaginii profesionistului.

Pe de altă parte, în acord cu jurisprudența CEDO în materia dreptului la liberă exprimare, limitele criticii admisibile în cazul persoanelor care au o expunere publică sunt mai largi decât în cazul particularilor, ceea ce determină o protecție mai redusă a acestora în fața criticilor. Or, reclamanta este un profesionist care își promovează afacerea și prin intermediul internetului, expunându-se public voluntar, astfel că activitatea sa poate fi supusă oricând unor critici din partea clienților cu privire la produsele vândute, fără însă ca acestea să poată fi considerate ca aducând atingere dreptului său la imagine sau o publicitate negativă.

Ca atare, cum pârâtul a acționat în calitate de client-consumator, cu bună-credință și în limitele exercițiului normal al dreptului la liberă exprimare, drept garantat de art. 30 din Constituție și respectiv art. 10 CEDO, nu se poate considera că a acționat ilicit sau că a prejudiciat reclamanții, neputând fi antrenată răspunderea civilă delictuală a acestuia.

Cât privește faptul că și alte persoane au răspuns mesajului pârâtului, acesta nu prezintă relevanță în cauză, postările altor persoane neputând fi imputate pârâtului.

comentariu:

Libertatea de exprimare reprezinta un drept ce trebuie exercitat cu buna credinta.

Astfel comentariile si relatarile facute despre un produs  ori serviciu sunt admisibile si legale, in masura in care se rezuma la redarea unor situatii de fapt, ori acuzatii fondate, in alte situatii, autorul unor astfel de acuzatii, relatari denigratoare poate fi obligat la plata de despagubiri morale.

1315 - total vizitatori unici 1 - vizitatori unici (astazi / articol)