Intr-o cauza recenta privind uciderea mamei reclamanților, Selma Civek, de catre  tatăl lor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu unanimitate, a constatat că a existat: o încălcare a articolului 2 (dreptul la viață) din Convenția europeană privind Drepturile omului.(Civek împotriva Turciei cererea nr. 55354/11)

Situația de fapt

În 1987, mama celor 3 reclamanți, Selma Civek, s-a căsătorit cu HC. Relația cuplului s-a deteriorat ulterior. În 2009, după ce a trăit o perioadă de timp într-un centru de primire pentru femei abuzate din Ankara, dna Civek s-a întors acasă la copiii ei. Ea a fost supusă din nou violenței domestice și a depus o plângere la 14 octombrie 2010. Soțul ei a fost cercetat în stare de arest, iar instanța a dispus să se abțină de la orice comportament violent sau amenințător vis-a-vis de soția sa și să părăsească domiciliul conjugal. Dna Civek a inițiat în paralel procedura de divorț, dar a renunțat la plângere.

La 12 noiembrie 2010 HC a fost eliberat sub supraveghere judiciară. La 23 noiembrie, dna Civek încă o dată s-a plâns că soțul ei  continuă să o hărțuiască și să o amenințe ca o va omoarî. Ea a depus o nouă plângere la data de 17 decembrie 2010. HC a fost acuzat de amenințare cu moartea și nerespectarea condiților ordinului de protecție anterior. Pe 14 ianuarie 2011 dna Civek a fost ucisă în stradă de către HC, care a înjunghiat-o de 22 de ori. El a fost condamnat ulterior la închisoare pe viață.

Invocând articolul 2 (dreptul la viață), reclamanții s-au plâns că autoritățile au eșuat în a-și îndeplini obligația de a proteja viața mamei lor. Aceștia au susținut că mama lor a suferit o discriminare pe criterii de sex, cu încălcarea articolului 14 (interzicerea discriminării).

Curtea Europeană

Curtea a notat că autoritățile cunoșteau relația dificilă dintre cei doi soți și violența soțului împotriva soției sale. Forțele de ordine au fost informate despre probabilitatea de ucidere prin numeroasele plângeri ale doamnei Civek și declarațiile de susținere ale copiilor ei.

De asemenea, Curtea a observat că autoritățile au adoptat o serie de măsuri împotriva soțului doamnei Civek, inclusiv cercetarea lui, chiar în stare de arest și apoi punerea sub supraveghere judiciară. Cu toate acestea, Curtea a statuat că autoritățile nu au luat măsurile practice adecvate pentru a preveni uciderea doamnei Civek, atunci când soțul ei a fost eliberat, la 12 noiembrie 2010. Forțele de ordine doar au înregistrat o nouă plângere din partea victimei, la 23 noiembrie 2010, fără a lua măsuri suplimentare împotriva soțului ei, care continua să o hărțuiască și să o amenințe cu moartea Ar fi fost necesare astfel de măsuri întrucât comportamentul soțului doamnei Civek era deja cunoscut forțelor de ordine. Mai mult decât atât, amenințările la adresa doamnei Civek au continuat, și ea a depus o nouă plângere la data de 17 decembrie 2010, ce a condus la acuzarea soțului. Cu toate acestea, procurorul nu a luat nici o măsură pentru a oferi doamnei Civek o protecție eficientă, soțul putând fi arestat pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești, copiii victimei confirmând declarațiile mamei lor.

Prin urmare, Curtea a constatat că autoritățile nu au luat măsuri concrete împotriva soțului doamnei Civek cu excepția acuzării lui, la 10 ianuarie 2011, în timp ce, prin lege, ar fi trebuit să acționeze din oficiu pentru a proteja viața doamnei Civek. Soțul doamnei Civek, eliberat fiind din arest, a fost, prin urmare, liber de a o omorî  pe aceasta în stradă la 14 ianuarie 2011. În consecință, Curtea a constatat că autoritățile nu au reacționat pentru a preveni uciderea doamnei Civek, în ciuda faptului că știau că ea a fost sub o veritabilă și gravă amenințare, astfel că a fost încălcat articolul 2 din Convenție.

1182 - total vizitatori unici 1 - vizitatori unici (astazi / articol)